bicuspid
BICUSPÍD, -Ă, bicuspizi, -de, adj. (Despre unele formaţii anatomice) cu două vârfuri. – Din fr. bicuspide.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BICUSPÍD, -Ă adj. (Despre o formaţie anatomică) Cu două vârfuri. [Pl. -zi, -de. / < fr. bicuspide, cf. lat. bis – două, cuspis – vârf].
(Dicţionar de neologisme)
BICUSPÍD, -Ă adj. (anat.) cu două vârfuri. (< fr. bicuspide)
(Marele dicţionar de neologisme)
bicuspíd adj. m., pl. bicuspízi; f. sg. bicuspídă, pl. bicuspíde
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BICUSPÍD, -Ă adj. (Despre o formaţie anatomică) Cu două vârfuri. [Pl. -zi, -de. / < fr. bicuspide, cf. lat. bis – două, cuspis – vârf].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
bicuspíd adj. m., pl. bicuspízi; f. sg. bicuspídă, pl. bicuspíde
(Dicţionar ortografic al limbii române)