bie dex - definiţie, sinonime, conjugare

bie

BIÉ s.n. Linie, direcţie oblică. ♢ Loc. adj. şi adv. În bie = oblic. ♦ (Concr.) Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie. – Din fr. biais.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIÉ s.n. (Franţuzism) Linie, sens, direcţie oblică, oblicitate. ♢ În bie = oblic ; (fig.) într-un mod indirect, pieziş, pe ocolite. {Pron. bi-e, var. bieu s.n. / < fr. biais].
(Dicţionar de neologisme)

BIÉ s. n. fâşie de material textil tăiată oblic, în croitorie. (< fr. biais)
(Marele dicţionar de neologisme)

!bie [pron. bĭe] s. n., art. biéul; (fâşii) pl. biéuri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

bié s. n., art. biéul; pl. biéuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi

Cuvinte se termină cu literele: ie