bieletă

BIELÉTĂ, bielete, s.f. Bielă de dimensiuni mai mici, folosită la anumite motoare sau maşini. [Pr.: bi-e-] – Din fr. biellette.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIELÉTĂ s.f. Bielă de dimensiuni mai mici, articulată la capul unei biele principale, în motoarele cu mai mulţi cilindri. [Pron. bi-e-. / < fr. biellette].
(Dicţionar de neologisme)

BIELÉTĂ s. f. bielă de dimensiuni mici, articulată la capătul unei biele principale. (< fr. biellette)
(Marele dicţionar de neologisme)

bielétă s. f. (sil. bi-e-), pl. bieléte
(Dicţionar ortografic al limbii române)