bijutier
[Sinonime]
BIJUTIÉR, bijutieri, s.m. Persoană care face sau vinde bijuterii; giuvaergiu. [Pr.: -ti-er.] – Din fr. bijoutier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIJUTIÉR ~i m. 1) Lucrător specializat în confecţionarea bijuteriilor; giuvaiergiu. 2) Vânzător de bijuterii; giuvaiergiu. [Sil. -ti-er] /<fr. bijoutier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BIJUTIÉR s.m. Giuvaergiu. [Pron. -ti-er. / < fr. bijoutier].
(Dicţionar de neologisme)
BIJUTIÉR s. m. cel care execută sau vinde bijuterii; giuvaergiu. (< fr. bijoutier)
(Marele dicţionar de neologisme)
bijutiér s. m. (sil. -ti-er), pl. bijutiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BIJUTIÉR s. giuvaiergiu, (reg.) argintar.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIJUTIÉR ~i m. 1) Lucrător specializat în confecţionarea bijuteriilor; giuvaiergiu. 2) Vânzător de bijuterii; giuvaiergiu. [Sil. -ti-er] /<fr. bijoutier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
BIJUTIÉR s. m. cel care execută sau vinde bijuterii; giuvaergiu. (< fr. bijoutier)
(Marele dicţionar de neologisme)
bijutiér s. m. (sil. -ti-er), pl. bijutiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BIJUTIÉR s. giuvaiergiu, (reg.) argintar.
(Dicţionar de sinonime)