biligen

BILIGÉN, -Ă adj. care produce fiere. (< fr. biligénique)
(Marele dicţionar de neologisme)

biligén adj. m., pl. biligéni; f. sg. biligénă, pl. biligéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: bi bil bili bilig bilige

Cuvinte se termină cu literele: en gen igen ligen iligen