binemerita dex - definiţie, sinonime, conjugare

binemerita

[Conjugare]
BINEMERITÁ vb. I. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „ de la”) A câştiga dreptul la recunoştinţa cuiva. – Bine + merita.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BINEMERITÁ vb. intr. a câştiga dreptul la recunoştinţa cuiva. (< bine + merita)
(Marele dicţionar de neologisme)

!binemeritá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. binemérit, 2 sg. binemériţi, 3 binemérită; conj. prez. 3 să binemérite (mai frecvent la timpuri trecute şi compuse)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

binemeritá vb., ind. prez. 1 sg. binemérit, 3 sg. şi pl. binemérită
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bin bine binem bineme

Cuvinte se termină cu literele: ta ita rita erita merita