binișor dex - definiţie, sinonime, conjugare

binișor

[Sinonime]
BINIŞÓR adv. Diminutiv al lui bine. ** Cu băgare de seamă; fără grabă, cu calm. ♢ Expr. Şezi binişor! = fii cuminte! astâmpără-te! ♦ Cu blândeţe, prietenos. ♢ Expr. (Substantivat) (A lua pe cineva sau a o lua) cu binişorul = (a proceda) cu blândeţe, cu răbdare, cu tact. – Bine + suf. -işor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BINIŞÓR1 adv. (diminutiv de la bine) 1) Destul de bine; satisfăcător. A se simţi ~. 2) Cum se cuvine; cum trebuie. ♢ Şezi ~ stai cum trebuie; fii cuminte. /bine + suf. ~işor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BINIŞÓR2 n. : A lua cu ~ul (pe cineva) a trata cu blândeţe; a lua cu binele. /bine + suf. ~işor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

binişór adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BINIŞÓR adv. agale, alene, domol, încet, încetinel, încetişor, lin, liniştit, uşurel, (pop. şi fam.) iavaş, (pop.) cătinel, rara, (reg.) mereu, (prin Transilv.) câtingan. (Merge ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bi bin bini binis biniso

Cuvinte se termină cu literele: or sor isor nisor inisor