binom dex - definiţie, sinonime, conjugare

binom

BINÓM, binoame, s.n. Expresie algebrică formată din doi termeni (monoame) separaţi de semnul + sau -. – Din fr. binôme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIN//ÓM ~oáme n. Expresie algebrică, alcătuită din suma sau diferenţa a două monoame. /<fr. binôme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BINÓM s.n. Expresie algebrică alcătuită din doi termeni. [Pl. -oame. / < fr. binôme, cf. lat. bis – de două ori, gr. nome – diviziune].
(Dicţionar de neologisme)

BINÓM, -Ă I. adj. (despre ecuaţii) din doi termeni. II. s. n. 1. expresie algebrică din suma sau diferenţa a doi termeni. 2. grup de două elemente. (< fr. binôme, lat. binomium)
(Marele dicţionar de neologisme)

binóm s. n., pl. binoáme
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bin bino

Cuvinte se termină cu literele: om nom inom