binormală dex - definiţie, sinonime, conjugare

binormală

BINORMÁLĂ s.f. (Mat.) Dreaptă care trece printr-un punct al unei curbe şi este perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dat. [< fr. binormale].
(Dicţionar de neologisme)

BINORMÁLĂ s. f. (mat.) dreaptă care trece printr-un punct al unei curbe, perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dat. (< fr. binormale)
(Marele dicţionar de neologisme)

binormálă s. f., g.-d. art. binormálei; pl. binormále
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bin bino binor binorm

Cuvinte se termină cu literele: la ala mala rmala ormala