biomecanică dex - definiţie, sinonime, conjugare

biomecanică

biomecanică biomecanic
BIOMECÁNICĂ s.f. Ştiinţă care studiază, pe baza mecanicii generale, structura, evoluţia şi funcţiile aparatului motor al animalelor şi al omului. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biomécanique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIOMECÁNICĂ s.f. Capitol al biofizicii care se ocupă cu studiul acţiunii forţelor interne sau externe asupra organismelor vii. [< fr. biomécanique].
(Dicţionar de neologisme)

BIOMECÁNIC, -Ă adj. Referitor la biomecanică. [< fr. biomécanique].
(Dicţionar de neologisme)

BIOMECÁNIC, -Ă I. adj. referitor la biomecanică. II. s.f. ştiinţă care studiază fenomenele fiziologice cu ajutorul mecanicii. (< fr. biomécanique)
(Marele dicţionar de neologisme)

biomecánică s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biomecánicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

biomecánic adj. m.(sil. bi-o-), pl. biomecánici; f. sg. biomecánică, pl. biomecánice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bio biom biome biomec

Cuvinte se termină cu literele: ca ica nica anica canica