biotică dex - definiţie, sinonime, conjugare

biotică

biotic biotică
BIÓTIC, -Ă, biotici, -ce, adj. Referitor la viaţă, de viaţă. [Pr.: bi-o] – Din fr. biotique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIÓTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de viaţă; propriu vieţii. [Sil. bi-o-] /<fr. biotique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BIÓTIC, -Ă adj. În legătură cu viaţa, de viaţă. // (În forma -biotic) element secund de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) viaţă”, „biologic” (cf. fr. biotique, germ. biotisch].
(Dicţionar de neologisme)

BIÓTICĂ s.f. Disciplină biologică având ca obiect studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor. [< fr. biotique, cf. gr. biotikos – care aparţine vieţii].
(Dicţionar de neologisme)

BIÓTIC1, -Ă I. adj. 1. referitor la activitatea vitală. 2. produs prin activitatea organismelor vii. II. s. f. ramură a biologiei, studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor. (< fr. biotique)
(Marele dicţionar de neologisme)

-BIÓTIC2 elem. bio-.
(Marele dicţionar de neologisme)

biótic adj. m. (sil. bi-o-), pl. biótici; f. sg. biótică, pl. biótice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Antonime:
Bioticabiotic
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: bi bio biot bioti biotic

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica otica iotica