birefringență dex - definiţie, sinonime, conjugare

birefringență

birefringent birefringenţă
BIREFRINGÉNT, -Ă, birefringenţi, -te, adj. (Despre un cristal sau alte medii optice) Care prezintă fenomenul birefringenţei. – Din fr. biréfringent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIREFRINGÉNŢĂ, birefringenţe, s.f. Dublarea prin refracţie a unei raze de lumină la pătrunderea în anumite medii. ♦ Însuşirea unor cristale de a dubla razele de lumină. – Din fr. biréfringence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIREFRINGÉN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre cristale sau alte medii optice) Care produce birefringenţă; cu birefringenţă. /<fr. biréfringent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BIREFRINGÉNŢĂ f. 1) Fenomen optic care se produce la trecerea razei de lumină dintr-un mediu în altul, constând în descompunerea razei în două. 2) Proprietate a unor corpuri transparente de a diviza razele de lumină, când acestea le penetrează. /<fr. birefringence
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BIREFRINGÉNT, -Ă adj. (Despre cristale sau alte medii optice) Care prezintă fenomenul de birefringenţă. [Cf. fr. biréfringent].
(Dicţionar de neologisme)

BIREFRINGÉNŢĂ s.f. Descompunere a unei raze de lumină care trece printr-un mediu optic în două raze refractare; dublă refracţie. ♦ Însuşire a unor cristale de a produce fenomenul descris mai sus. [Cf. fr. biréfringence].
(Dicţionar de neologisme)

BIREFRINGÉNT, -Ă adj. care prezintă birefringenţă. (< fr. biréfringent)
(Marele dicţionar de neologisme)

BIREFRINGÉNŢĂ s. f. proprietate a unor medii de a produce, datorită anizotropiei lor optice, fenomenul de dublă refracţie. (< fr. biréfringence)
(Marele dicţionar de neologisme)

birefringént adj. → refringent
(Dicţionar ortografic al limbii române)

birefringénţă s. f. → refringenţă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bir bire biref birefr

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta genta ngenta