bismut dex - definiţie, sinonime, conjugare

bismut

BISMÚT s.n. Metal alb cu reflexe roşietice, ale cărui săruri au întrebuinţări în medicină. [Acc. şi bísmut] – Din fr. bismuth.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BISMÚT n. Metal sfărâmicios, de culoare albă-cenuşie cu reflexe roşietice, întrebuinţat, sub formă de combinaţii, în medicină şi în industrie. [Acc. şi bísmut] /<fr. bismuth
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BISMÚT s.n. Metal alb-cenuşiu cu reflexe roşietice şi sfărâmicios; este întrebuinţat în industrie şi în medicină. [< fr. bismuth].
(Dicţionar de neologisme)

BISMÚT/BÍSMUT s. n. metal alb-cenuşiu, lucios, cu reflexe roşietice, sfărâmicios, folosit în aliaje uşor fuzibile în industrie şi în medicină. (< fr. bismuth)
(Marele dicţionar de neologisme)

!bísmut s. n.; simb. Bi
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

bismút/bísmut s. n.; simb. Bi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bis bism bismu

Cuvinte se termină cu literele: ut mut smut ismut