bistriț dex - definiţie, sinonime, conjugare

bistriț

BÍSTRIŢ, -Ă, bistriţi, -e, adj. (Reg., în sintagmele) Prune bistriţe = prune brumării. Prun bistriţ = prun care rodeşte prune brumării. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bistríţ (bístriţă), adj. – Acidulat, acru; se spune mai ales despre o varietate de prune. Sl. *bystrĭcĭ, de la bystrŭ „rapid; iute” (DAR). Se foloseşte în Mold. şi Trans.; cf. iute. De aceeaşi origine este toponimul Bistriţa.
(Dicţionarul etimologic român)

bístriţ adj. m., pl. bístriţi; f. sg. bístriţă, pl. bístriţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bis bist bistr bistri

Cuvinte se termină cu literele: it rit trit strit istrit