bitum dex - definiţie, sinonime, conjugare

bitum

BITÚM s.n. Produs solid, plastic, de culoare neagră, obţinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei. [Acc. şi: bítum] – Din fr. bitume.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BITÚM n. Produs solid de culoare neagră, obţinut din reziduurile de petrol (folosit ca izolant hidrofug, ca material de pavare etc.). /<fr. bitume
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BITÚM s.n. 1. Produs obţinut din reziduurile de petrol, folosit la bitumaj. 2. (Arte) Culoare brună strălucitoare, obţinută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in şi cu ceară. [Pl. -muri. / < fr. bitume, cf. lat. bitumen].
(Dicţionar de neologisme)

BITÚM s. n. 1. rocă lichidă în scoarţa pământului din hidrocarburile de ţiţei, folosită la bitumaj şi la fabricarea unor lacuri, izolanţi etc. 2. (arte) culoare brună strălucitoare, obţinută prin amestecarea bitumului (1) cu ulei de in şi cu ceară. (< fr. bitume, lat. bitumen)
(Marele dicţionar de neologisme)

bitúm s. n., pl. bitúmuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bit bitu

Cuvinte se termină cu literele: um tum itum