bitumajul

BITUMÁJ s.n. Aşternere de bitum şi piatră măruntă pe suprafaţa unui drum. – Din fr. bitumage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BITUMÁJ n. Proces tehnic constând în acoperirea suprafeţei unei şosele cu un strat de pietriş stropit cu bitum. /<fr. bitumage
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BITUMÁJ s.n. Stropirea cu bitum şi aşternerea cu piatră măruntă a suprafeţei unei şosele. [< fr. bitumage].
(Dicţionar de neologisme)

BITUMÁJ s. n. stropire cu bitum şi criblură a îmbrăcămintei asfaltice a unei şosele. (< fr. bitumage)
(Marele dicţionar de neologisme)

bitumáj s. n., pl. bitumáje
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BITUMÁJ s. (CONSTR.) bitumare. (~ul unei şosele.)
(Dicţionar de sinonime)