biunivoc dex - definiţie, sinonime, conjugare

biunivoc

BIUNIVÓC, -Ă, biunivoci, -ce, adj. (Mat.) Care se află într-un raport reciproc şi exclusiv de unu la unu. [Pr.: bi-u-] – Din fr. biunivoque.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIUNIVÓC, -Ă adj. Care are corespondenţă unică în ambele sensuri, fiind lipsit de echivoc, de univocitate. ♢ (Mat.) Corespondenţă biunivocă = corespondenţă între elementele a două mulţimi, astfel încât elementele uneia dintre ele să corespundă univoc elementelor celeilalte şi invers. [< fr. biunivoque].
(Dicţionar de neologisme)

BIUNIVÓC, -Ă adj. care are corespondenţă unică în ambele sensuri. o (mat., log.) corespondenţă ~ă = corespondenţă între elementele a două mulţimi, astfel încât fiecare element al uneia corespunde univoc unui element din cealaltă. (< fr. biunivoque)
(Marele dicţionar de neologisme)

biunivóc adj. (sil. bi-u-) → univoc
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi biu biun biuni biuniv

Cuvinte se termină cu literele: oc voc ivoc nivoc univoc