biv dex - definiţie, sinonime, conjugare
BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcţie) Fost. – Din sl. bivŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

biv adv. – Înainte cu unele titluri, indică faptul de a se fi aflat persoana respectivă într-o funcţie în care nu mai este: biv vel logofăt, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvŭ. Termen administrativ, nu aparţine limbii vii. Înv.
(Dicţionarul etimologic român)

biv adj. invar.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BIV adj. v. ex, fost.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bi

Cuvinte se termină cu literele: iv