bizare

BIZÁR, -Ă, bizari, -e, adj. (Livr.; adesea adverbial) Ciudat, straniu. – Din fr. bizarre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIZÁR ~ă (~i, ~e) Care şochează prin felul său de a fi; ciudat; straniu; neobişnuit. /<fr. bizarre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BIZÁR, -Ă adj. (adesea adv.) Ciudat, straniu; extravagant; supărător. [< fr. bizarre, cf. sp. bizarro – mărinimos].
(Dicţionar de neologisme)

BIZÁR, -Ă adj. (şi adv.) ciudat, straniu, extravagant; supărător. (< fr. bizarre)
(Marele dicţionar de neologisme)

bizár adj. m., pl. bizári; f. sg. bizáră, pl. bizáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BIZÁR adj. v. neobişnuit.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Bizar ≠ firesc
(Dicţionar de antonime)