bizeț dex - definiţie, sinonime, conjugare

bizeț

BIZÉŢ, bizeţe, s.n. Garnitură ornamentală de piele la încălţăminte. [Pl. şi: bizeţuri] – Din germ. Besatze. (sg. Besatz).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bizéţ (-ţuri), s.n. – Garnitură ornamentală de piele la încălţăminte, cînd nu este făcută din aceeAşi bucată. – Var. bezeţ. Germ. besätze „garnituri” (Borcea 178). Introdus în sec. XIX.
(Dicţionarul etimologic român)

BIZÉŢ s.n. Bucată de piele care se pune ca garnitură la încălţăminte. [Pl. -ţe, -ţuri. / < germ. Besatz].
(Dicţionar de neologisme)

BIZÉŢ s. n. bucată de piele care se pune ca garnitură la încălţăminte. (< germ. Besatz)
(Marele dicţionar de neologisme)

bizéţ s. n., pl. bizéţuri/bizéţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi biz bize

Cuvinte se termină cu literele: et zet izet