bizuire dex - definiţie, sinonime, conjugare
BIZUÍ, bízui, vb. IV. Refl. 1. A se încrede, a se întemeia, a se baza. 2. (Pop.) A cuteza, a se încumeta să... – Din magh. bizni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIZUÍRE, bizuiri, s.f. Faptul de a se bizui. – V. bizui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE BIZUÍ mă bízui intranz. A pune temei; a se baza; a se sprijini. /<ung. bizni
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bizuí (-uésc, ít), vb. – 1. (Trans., rar) A avea încredere, a încredinţa ceva în grija cuiva. – 2. (Refl.) A se încrede, a se baza pe cineva. – 3. A proceda cu încredere; a avea curaj pentru a înfăptui ceva. Mag. bizni „a se încrede” (Cihac, II, 482). – Der. bizuială, s.f. (încredere); bizuinţă, s.f. (încredere).
(Dicţionarul etimologic român)

bizuí vb., ind. prez. 1 sg. bízui, 3 sg. şi pl. bízuie, imperf. 3 sg. bizuiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bizuíre s. f., g.-d. art. bizuírii; pl. bizuíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BIZUÍ vb. 1. v. baza. 2. a se baza, a conta, a se încrede, a se lăsa, a se sprijini. (Pot să mă ~ pe tine?)
(Dicţionar de sinonime)

BIZUÍ vb. v. cuteza, încumeta, îndrăzni.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bi biz bizu bizui bizuir

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire zuire izuire