blagoslovire dex - definiţie, sinonime, conjugare
BLAGOSLOVÍ, blagoslovesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A binecuvânta. – Din sl. blagosloviti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BLAGOSLOVÍRE, blagosloviri, s.f. Acţiunea de a blagoslovi; binecuvântare, blagoslovenie. – V. blagoslovi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BLAGOSLOV//Í ~ésc tranz. 1) A face să se bucure de fericire, revărsând harul divin; a binecuvânta. 2) (despre preoţi) A ajuta să beneficieze de harul divinităţii prin invocare; a binecuvânta. /<sl. blagosloviti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

blagoslovi, blagoslovesc v.t. a bate, a lovi. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

blagosloví vb. (sil. mf. -slo-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. blagoslovésc, imperf. 3 sg. blagosloveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. blagosloveáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

blagoslovíre s. f. (sil. mf. -slo-), g.-d. art. blagoslovírii, pl. blagoslovíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BLAGOSLOVÍ vb. v. binecuvânta.
(Dicţionar de sinonime)

BLAGOSLOVÍRE s. v. binecuvântare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bl bla blag blago blagos

Cuvinte se termină cu literele: re ire vire ovire lovire