blanșiruire dex - definiţie, sinonime, conjugare

blanșiruire

BLANŞIRUÍRE s.f. Operaţie de curăţire a dosului pieilor tăbăcite. – Cf. fr. blanchir, germ. Blanschieren.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BLANŞIRUÍRE f. Proces tehnologic constând în curăţarea de resturi de carne a pieilor tăbăcite pentru a le conferi un aspect plăcut. /<fr. blanchir
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

blanşiruíre s. f., g.-d. art. blanşiruírii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bl bla blan blans blansi

Cuvinte se termină cu literele: re ire uire ruire iruire