blanquism dex - definiţie, sinonime, conjugare

blanquism

BLANQUÍSM s.n. Curent comunist utopic, apărut în Franţa în sec. XIX, care, pe plan teoretic, propaga ideea greşită a înfăptuirii revoluţiei pe calea comploturilor unor grupuri restrânse, neînţelegând necesitatea antrenării maselor largi la lupta revoluţionară. ♦ Teorie şi tactică complotistă în lupta revoluţionară. [< fr. blanquisme, cf. Blanqui – revoluţionar francez].
(Dicţionar de neologisme)

BLANQUÍSM [-CHISM] s. n. curent comunist utopic care considera complotul drept unica tactică revoluţionară. (< fr. blanquisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

blanquísm s. n. [qui pron. chi]
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bl bla blan blanq blanqu

Cuvinte se termină cu literele: sm ism uism quism nquism