BLEŞTÍ, bleştesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A răsufla (greu), a-şi trage (cu greu) răsuflarea. 2. A îngăima, a vorbi (greu). ♦ Tranz. şi refl. A (se) moleşi, a (se) înmuia, a slăbi; a (se) pleoşti. 3. A vorbi mult; a flecări, a trăncăni. – Cf. sl. b l e n s t i, scr. b l e š t i t i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bleştí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bleştésc, imperf. 3 sg. bleşteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bleşteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BLEŞTÍ vb. v. articula, crâcni, grăi, murmura, pronunţa, protesta, rosti, scoate, spune, vorbi, zice.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bleştí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bleştésc, imperf. 3 sg. bleşteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bleşteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BLEŞTÍ vb. v. articula, crâcni, grăi, murmura, pronunţa, protesta, rosti, scoate, spune, vorbi, zice.
(Dicţionar de sinonime)