blegit dex - definiţie, sinonime, conjugare
BLEGÍ, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre urechi) A se face bleg (1). 2. (Despre oameni) A deveni bleg (2); a se bleojdi2. – Din bleg.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BLEGÍT, -Ă, blegiţi, -te, adj. Bleg (1). – V. blegi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE BLEG//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A deveni bleg. 2) (despre urechi) A se face bleg; a se lăsa în jos sau într-o parte (pierzându-şi poziţia sau forma); a se pleoşti; a se bleojdi. /Din bleg
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

blegí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. blegésc, imperf. 3 sg. blegeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. blegeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BLEGÍ vb. 1. a se moleşi, a se muia, (prin Transilv.) a se bălmăji, (fam.) a se bleojdi, (fig.) a se turti. 2. v. pleoşti.
(Dicţionar de sinonime)

BLEGÍT adj. v. clăpăug.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bl ble bleg blegi

Cuvinte se termină cu literele: it git egit legit