bleot dex - definiţie, sinonime, conjugare

bleot

[Sinonime]
BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoţi, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bleót (bleoátă), adj. – Tont, tîmp. Creaţie expresivă, cf. bleandă, bleau, bleg (Iordan, BF, II, 182). Este puţin probabilă der. din germ. blöd, sugerată de DAR. – Der. bl(e)otocări, vb. (a clefăi, a strivi, a zdrobi; a vorbi fără şir) se foloseşte în Mold., şi corespunde lui a blociori, în Trans. şi lui a bloşticăi, în Mold.; blotocăreală, s.f. (vorbire de neînţeles); blotor, s.m. (prost).
(Dicţionarul etimologic român)

bleot adj. m., pl. bleoţi; f. sg. bleoátă, pl. bleoáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BLEOT adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bl ble bleo

Cuvinte se termină cu literele: ot eot leot