bleumarin dex - definiţie, sinonime, conjugare

bleumarin

BLEUMARÍN adj. invar., s.n. Albastru-închis. [Pr.: blö-] – Din fr. bleu marine.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BLEUMARIN [pr.: blömarín] adj. invar. Care este de culoare albastru-închisă. [Art. bleumarinul] /<fr. bleumarine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BLEUMARÍN adj.invar. Albastru-închis. [Pron. blömarin. / < fr. bleu (à la) marine].
(Dicţionar de neologisme)

BLEUMARÍN adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-închis. (< fr. bleu /à la/ marine)
(Marele dicţionar de neologisme)


Cuvinte care încep cu literele: bl ble bleu bleum bleuma

Cuvinte se termină cu literele: in rin arin marin umarin