bliț dex - definiţie, sinonime, conjugare

bliț

BLIŢ s.n. Sursă de lumină proprie, intensă şi de scurtă durată, cu care este prevăzut un aparat fotografic şi care se aprinde simultan cu deschiderea obturatorului. ♢ Bliţ secundar = bliţ comandat pe cale optică de lumina bliţului principal, asigurându-se o sincronizare perfectă. [Scris şi: blitz] – Cuv. germ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BLIŢ s.n. Lampă electronică pentru fotografiere. [Pl. -ţuri, scris şi blitz. / < germ. Blitzlicht].
(Dicţionar de neologisme)

BLIŢ s. n. 1. lampă electronică pentru fotografiere. 2. şah de 5 minute. (< germ. Blitz)
(Marele dicţionar de neologisme)

bliţ s. n., pl. blíţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bl bli

Cuvinte se termină cu literele: it lit