bogomilic

BOGOMÍLIC, -Ă, bogomilici, -ce, adj. Care ţine de bogomilism, privitor la bogomilism. – Bogomil (n. pr.) + suf. -ic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOGOMÍLI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de bogomilism; propriu bogomilismului. /Bogomil n. pr. + suf. ~ic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bogomílic adj. m., pl. bogomílici; f. sg. bogomílică, pl. bogomílice
(Dicţionar ortografic al limbii române)