boicotare

BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. – Din fr. boycotter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOICOTÁRE, boicotări, s.f. Acţiunea de a boicota. – V. boicota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BOICOT//Á ~éz tranz. A supune unui boicot. [Sil. boi-co-] /<fr. boycotter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BOICOTÁ vb. I. tr. A pune la index (un proprietar, un industriaş, o marfă etc.), a exercita un boicot. [< fr. boycotter, cf. Boycott – proprietar irlandez pus la index de englezi].
(Dicţionar de neologisme)

BOICOTÁRE s.f. Acţiunea de a boicota; boicot. [< boicota].
(Dicţionar de neologisme)

BOICOTÁ vb. tr. a aplica un boicot. (< fr. boycotter)
(Marele dicţionar de neologisme)

boicotá vb. (sil. boi-), ind. prez. 1 sg. boicotéz, 3 sg. şi pl. boicoteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

boicotáre s. f. (sil. boi-), g.-d. art. boicotării; pl. boicotări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BOICOTÁRE s. boicot. (ă alegerilor.)
(Dicţionar de sinonime)