boieriță dex - definiţie, sinonime, conjugare
BOIERÍ, boieresc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv.) A conferi cuiva titlul de boier, a da cuiva o boierie. 2. Refl. (Fam.) A trăi, a se comporta ca un boier, a avea pretenţii de boier. – Din boier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOIERÍŢĂ, boieriţe, s.f. (Înv. şi reg.) Boieroaică. – Boier + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BOIER//Í ~ésc tranz. înv. A conferi titlul de boier; a face boier. [Sil. bo-ie-] /Din boier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE BOIER//Í mă ~ésc intranz. fam. (despre persoane) 1) A căpăta apucături de boier. 2) A se comporta ca un boier; a o face pe boierul. [Sil. bo-ie-] /Din boier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

boierí vb. (sil. bo-ie-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. boierésc, imperf. 3 sg. boiereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. boiereáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

boieríţă s. f. (sil. bo-ie-), g.-d. art. boieríţei; pl. boieríţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BOIERÍ vb. (înv.) a căftăni.
(Dicţionar de sinonime)

BOIERÍŢĂ s. v. boieroaică.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bo boi boie boier boieri

Cuvinte se termină cu literele: ta ita rita erita ierita