bolovăni dex - definiţie, sinonime, conjugare
BOLOVÁN, bolovani, s.m. Piatră (voluminoasă şi grea) rotunjită prin rostogolirea ei de ape; pietroi. ♦ Bucată mare de pământ sau dintr-o materie solidă oarecare. Bolovan de sare. – Din bg. balvan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOLOVĂNÍ, bolovănesc, vb. IV. Refl. (Rar, despre nori) A se îngrămădi ca nişte bolovani. ♦ Tranz. (În expr.) A bolovăni ochii = a holba, a căsca ochii. – Din bolovan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOLOVÁN ~i m. Bucată mare şi compactă, dintr-un material solid (piatră, pământ etc.). /<bulg. balvan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A BOLOVĂN//Í ~ésc tranz. A bate cu pietre, cu bolovani. /Din bolovan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE BOLOVĂN//Í se ~ésc intranz. (despre nori) A se strânge grămadă (ca nişte bolovani). /Din bolovan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bolován (bolováni), s.m. – 1. (Înv.) Idol, statuie. – 2. Piatră, pietroi. – Var. balvan, bîlvan, bulvan, s.m. (Olt., şi Banat, buştean, trunchi; placă de bază, talpă). Sl. bolŭvanŭ „statuie, columnă” (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Fremdw. 76; Lexicon, 11; DAR; Rosetti, GS, V, 161). Miklosich credeacest cuvînt nu este propriu sl., ci de origine tăt., pe cînd Berneker 41 îl derivă din per. pahlawān „erou” (› rom. pehlivan) şi îl explică prin monumentele ridicate în memoria morţilor iluştri. Explicaţia nu pare probabilă. Pe lîngă dificultăţile istorice, o contrazice ideea că un termen sl. de cultură a putut ajunge în rom. să însemne ceva material şi general, ca şi circumstanţa că sensul primar al cuvîntului sl. trebuie să fi fost probabil acela de „piatră”, înainte de a ajunge să însemne „statuie”; cf. cele spuse la bolf, şi rut. bouvan „masă informă”, slov., cr. balvan „stupid”, mag. bálvány „volum”, cuvinte imposibil de considerat der. de la un etimon comun „statuie” sau „idol”. Var., din sb. slov. balvan „bîrnă” (Hasdeu 3095). Der. bolovăni, bolohăni, vb. (a pietrui; a umfla; a holba, a căsca ochii), care a ajuns să se confunde cu der. de la bolocan; bolohăneală, s.f. (umflare, mai ales a sînilor); bolohănitură, s.f. (întărire); bolovăniş, s.n. (teren pietros, cu bolovani); bolovănos, adj. (cu mulţi bolovani).
(Dicţionarul etimologic român)

bolovan, bolovani s.m. (peior.) om naiv / credul. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

bolován s. m., pl. bolováni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bolovăní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bolovănésc, imperf. 3 sg. bolovăneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bolovăneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BOLOVÁN s. pietroi, (reg.) pietroc, (prin Transilv.) bolf, (Transilv., Ban. şi Bucov.) bord, (prin Transilv.) bordan.
(Dicţionar de sinonime)

BOLOVÁN s. v. divinitate, dumnezeu, idol, zeitate, zeu.
(Dicţionar de sinonime)

BOLOVĂNÍ vb. v. bulbuca, căsca, holba, inflama, îngrămădi, mări, umfla, zgâi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bo bol bolo bolov bolova

Cuvinte se termină cu literele: ni ani vani ovani lovani