boltit

BOLTÍ, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcţii) formă de boltă (1). ♦ Refl. A se deschide în formă de boltă (1). – Din boltă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOLTÍT, -Ă, boltiţi, -te, adj. Care are formă de boltă (1) sau de arc; bombat. – V. bolti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BOLT//Í ~ésc tranz. (construcţii) A face să capete formă de boltă. /Din boltă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE BOLT/Í se ~éşte intranz. 1) A căpăta formă de boltă. 2) A avea formă de boltă. /Din boltă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

boltí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. boltésc, imperf. 3 sg. bolteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bolteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BOLTÍ vb. a se arcui. (Plafonul se ~ elegant.)
(Dicţionar de sinonime)

BOLTÍT adj. 1. v. arcuit. 2. v. proeminent.
(Dicţionar de sinonime)