bombare

BOMBÁ, bombez, vb. I. Tranz. şi refl. A da sau a lua o formă arcuită convexă. – Din fr. bomber.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOMBÁRE, bombări, s.f. Acţiunea de a (se) bomba. – V. bomba.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BOMB//Á ~éz intranz. A face să se bombeze. /<fr. bomber
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE BOMB//Á mă ~éz intranz. A căpăta formă concavă sau convexă. /<fr. bomber
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BOMBÁ vb. I. tr., refl. A da (unui obiect) sau a căpăta formă convexă. ♦ (Fig.) A umfla, a scoate în afară (pieptul). [< fr. bomber].
(Dicţionar de neologisme)

BOMBÁRE s.f. Acţiunea de a (se) bomba şi rezultatul ei. [< bomba].
(Dicţionar de neologisme)

BOMBÁ vb. I. tr., refl. a da (unui obiect), a căpăta forma convexă. II. tr. (fig.) a umfla, a scoate (pieptul) în afară. (< fr. bomber)
(Marele dicţionar de neologisme)

bombá vb., ind. prez. 1 sg. bombéz, 3 sg. şi pl. bombeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bombáre s. f., g.-d. art. bombării; pl. bombări
(Dicţionar ortografic al limbii române)