bonjurist dex - definiţie, sinonime, conjugare

bonjurist

BONJURÍST, bonjurişti, s.m. Nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresişti care studiaseră în Franţa. – Bonjur + suf. -ist.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BONJURÍ//ST ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. (în secolul trecut) Nume folosit (adesea ironic) pentru tinerii (cu idei progresiste) care, întorşi după studiile făcute în Franţa, aveau obiceiul de a saluta prin „bonjur”. /bonjur + suf. ~ist
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BONJURÍST s.m. Nume dat tinerilor întorşi de la studii din Franţa în a doua jumătate a sec. XIX, care (se) salutau cu „bonjur”. [< bonjur + -ist].
(Dicţionar de neologisme)

BONJURÍST s. m. nume dat tinerilor români progresişti întorşi de la studii din Franţa, la mijlocul sec. XIX, care (se) salutau cu „bonjur”. (< bonjur + -ist)
(Marele dicţionar de neologisme)

bonjuríst s. m., pl. bonjuríşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bo bon bonj bonju bonjur

Cuvinte se termină cu literele: st ist rist urist jurist