bonomie dex - definiţie, sinonime, conjugare

bonomie

BONOMÍE s.f. (Livr.) Însuşire, caracter de bonom. – Din fr. bonhomie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BONOMÍE f. livr. Caracter bonom. /<fr. bonhomme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BONOMÍE s.f. (Franţuzism) Atitudine, caracter de bonom. [Gen. -iei. / < fr. bonhomie].
(Dicţionar de neologisme)

BONOMÍE s. f. atitudine, caracter de bonom. (< fr. bonhomie)
(Marele dicţionar de neologisme)

bonomíe s. f., art. bonomía, g.-d. bonomíi, art. bonomíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bo bon bono bonom bonomi

Cuvinte se termină cu literele: ie mie omie nomie onomie