BORCÚŢ, borcuţuri, s.n. (Reg.) Apă minerală. – Din magh. borkut.
(Dicţionarul limbii române moderne)
borcút (borcúturi), s.n. – Apă minerală. Mag. borkut, de unde şi rut. borkut (Cihac, II, 484; DAR). Se foloseşte în Mold., Bucov. şi Trans. de Nord. Cf. borviz.
(Dicţionarul etimologic român)
Sinonime:
BORCÚT s. v. apă minerală, borviz.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul limbii române moderne)
borcút (borcúturi), s.n. – Apă minerală. Mag. borkut, de unde şi rut. borkut (Cihac, II, 484; DAR). Se foloseşte în Mold., Bucov. şi Trans. de Nord. Cf. borviz.
(Dicţionarul etimologic român)
Sinonime:
BORCÚT s. v. apă minerală, borviz.
(Dicţionar de sinonime)