bordeaux
bordeaux (vin) (fr.) [pron. bordó] (bor-deaux) s.n., art. bordeaux-ul; (porţii) pl. bordeaux-uri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
Bordeaux (nume de loc) (fr.) [pron. bordó] (Bordeaux) s. propriu n.
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
Bordeaux (nume de loc) (fr.) [pron. bordó] (Bordeaux) s. propriu n.
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)