bosă

BÓSĂ, bose, s.f. 1. (Anat.) Proeminenţă pe suprafaţa unui organ. 2. (Franţuzism) Aptitudine. – Din fr. bosse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÓSĂ s.f. (Franţuzism) 1. (Med.) Protuberanţă, umflătură, proeminenţă (pe suprafaţa unui organ). 2. Aptitudine, capacitate, dar. [< fr. bosse].
(Dicţionar de neologisme)

BÓSĂ s. f. 1. ridicătură naturală (a unui teren, a unei roci etc.). 2. (anat.) protuberanţă, umflătură, proeminenţă. 3. (fig.) aptitudine. (< fr. bosse)
(Marele dicţionar de neologisme)

bósă s. f., pl. bóse
(Dicţionar ortografic al limbii române)