bosumflat dex - definiţie, sinonime, conjugare
BOSUMFLÁ, bosúmflu, vb. I. Refl. (Fam.) A-şi manifesta supărarea încruntându-se şi strângând buzele; a se îmbufna. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BOSUMFLÁT, -Ă, bosumflaţi, -te, adj. Care-şi strânge buzele şi se încruntă de supărare; îmbufnat, băţos; p. ext. supărat, ursuz. – V. bosumfla.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE BOSUMFLÁ mă bosúmflu intranz. A deveni ursuz ca urmare a nemulţumirii de acţiunile sau vorbele cuiva. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bosumflá (bosúmflu, bosumflát), vb. – A se supăra, a se îmbufna, a strînge din buze. – Var. bozumfla, bosînfla, buzumfla. Prezenţa v. prov. boudenfla, prov. budenfi, şi cat. botunflat, botinflat, indică existenţa unei compuneri romanice, întemeiată pe inflare (› rom. umfla) şi pe *bottum (› rom. bot). Prin etimologie populară s-a făcut aproprierea de buz(e) umflate, cf. expresia a rămînea cu buzele umflate. După Moldovan 423, din tc. busul „sever, ameninţător”, contaminat cu umfla.
(Dicţionarul etimologic român)

bosumflá vb., ind. prez. 1 sg. bosúmflu, 3 sg. şi pl. bosúmflă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BOSUMFLÁ vb. a se îmbufna, (reg.) a se drâmboi, (prin Bucov.) a se bârzoia, (Transilv. şi Maram.) a se dăbălăza, (Olt. şi Ban.) a se îmbonţa, (prin Munt.) a se răzbuza.
(Dicţionar de sinonime)

BOSUMFLÁT adj. îmbufnat, (pop. şi fam.) ţâfnos, (reg.) drâmboiat, mofluz, (Transilv. şi Maram.) dăbălăzat, (Olt. şi Ban.) îmbonţat, (prin Munt.) răzbuzat, (fam. fig.) botos. (Om ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se bosumfla ≠ a se înveseli, a se învioşa
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: bo bos bosu bosum bosumf

Cuvinte se termină cu literele: at lat flat mflat umflat