botaniza
[Conjugare]
A BOTANIZ//Á ~éz tranz. (plante) A colecţiona în scopuri ştiinţifice. /<fr. botaniser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BOTANIZÁ vb. I. tr. A strânge plante pentru studii; a erboriza. [< fr. botaniser].
(Dicţionar de neologisme)
BOTANIZÁ vb. tr. a strânge plante pentru studii; a erboriza. (< fr. botaniser)
(Marele dicţionar de neologisme)
botanizá vb., ind. prez. 1 sg. botanizéz, 3 sg. şi pl. botanizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BOTANIZÁ vb. I. tr. A strânge plante pentru studii; a erboriza. [< fr. botaniser].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
botanizá vb., ind. prez. 1 sg. botanizéz, 3 sg. şi pl. botanizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)