botezare dex - definiţie, sinonime, conjugare
BOTEZÁ, botez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) supune botezului (1). 2. Tranz. A stropi cu agheasmă pe credincioşi şi casele lor. ♦ Fig. (Fam.) A uda, a stropi. ♢ Expr. (Fam.) A boteza laptele (sau vinul, rachiul etc.) = a adăuga apă în lapte (sau în vin etc.). 3. Tranz. A avea calitatea de naş sau de naşă la botezul (1) cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocură); a supranumi; a porecli. – Lat. batizare (= baptizare).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BOTEZÁ botéz tranz. 1) A supune botezului. 2) A înzestra cu nume de botez. 3) A participa la botez în calitate de naşă sau de naş. 4) fig. pop. (vin, lapte) A falsifica, adăugând apă. 5) pop. A denumi printr-un supranume calificativ. /<lat. baptizare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

botezá (botéz, botezát), vb. – 1. A (se) supune botezului. – 2. A pune nume. – 3. A muia, a îndoi cu apă. – Mr. batiz, bătizări, megl. pătedz, pătidzare; istr. botez. Lat. baptizāre (Puşcariu 212; REW 939; Candrea-Dens., 168; DAR); cf. alb. pakëzań, it. batteggiare (aberg. bateza), prov. batejar, v. fr. batoyer, cat. batejar, sp. bautizar, port. baptizar. Este cuvînt de uz general (ALR 213). Reducerea grupului lat. pt este efectul unei disimulări a labialelor (Rosetti-Graur, BL, III, 72); Candrea, Élements, 9 şi Puşcariu, Lat. li., 9, încercaseră s-o explice presupunînd că termenul intrase mai tîrziu în rom., din it. Der. botejune, s.f. (botez); botez s.n. (ritual creştin de primire a cuiva printre credincioşii bisericii; baie; apă sfinţită) botezat, s.m. (creştin); botezătoare, s.f. (înv., cristelniţă); botezător, adj. (care botează; Sfîntul Ioan Botezătorul); nebotezat, adj. (păgîn, evreu; curat, fără a fi amestecat cu apă). Cf. Bobotează.
(Dicţionarul etimologic român)

botezá vb., ind. prez. 1 sg. botéz, 2 sg. botézi, 3 sg. şi pl. boteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BOTEZÁ vb. 1. v. creştina. 2. v. supranumi.
(Dicţionar de sinonime)

BOTEZÁ vb. v. uda.
(Dicţionar de sinonime)

BOTEZÁRE s. 1. v. botez. 2. v. creştinare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: bo bot bote botez boteza

Cuvinte se termină cu literele: re are zare ezare tezare