brâncuță dex - definiţie, sinonime, conjugare

brâncuță

[Sinonime]
BRÂNCÚŢĂ, brâncuţe, s.f. 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă şi cu flori galbene (Sisymbrium officinale). 2. Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre). – Brâncă1 + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

brâncúţă s. f., g.-d. art. brâncúţei; pl. brâncúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BRÂNCUŢĂ-DE-PISÍCĂ s. v. suliţică, sunătoare.
(Dicţionar de sinonime)

BRÂNCÚŢĂ s. (BOT.) 1. (Sisymbrium officinale) (reg.) burnicruţ, sămcuţă, frunza-voinicului. 2. (Nasturtium palustre) rapiţă-sălbatică.
(Dicţionar de sinonime)

BRÂNCÚŢĂ s. v. cardama, năsturel.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: br bra bran branc brancu

Cuvinte se termină cu literele: ta uta cuta ncuta ancuta