brăcinar dex - definiţie, sinonime, conjugare

brăcinar

[Sinonime]
BRĂCINÁR, brăcinare, s.n. 1. Şiret, sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, iţarii etc.; brâneţ. 2. Vergea de oţel care leagă coarnele plugului, pentru a le întări. – Brăcină (reg. „cingătoare” < lat.) + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

brăcinár s. n., pl. brăcináre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BRĂCINÁR s. (pop.) bârneţ. (~ la iţari.)
(Dicţionar de sinonime)

BRĂCINÁR s. v. crucea dinapoi, spetează.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: br bra brac braci bracin

Cuvinte se termină cu literele: ar nar inar cinar acinar