brancardier
BRANCARDIÉR, -Ă, brancardieri, -e, s.m. şi f. Persoană care poartă brancarda; ostaş care ridică şi transportă răniţii cu brancarda, pe câmpul de luptă. [Pr.: -di-er] – Din fr. brancardier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BRANCARDIÉR ~ă (~i, ~e) m. şi f. Persoană care transportă răniţii sau bolnavii cu brancarda. [Sil. -di-er] /<fr. brancardier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BRANCARDIÉR, -Ă s.m. şi f. Cel care poartă brancarda; militar care ridică şi transportă răniţii pe câmpul de luptă. [Pron. -di-er. / < fr. brancardier].
(Dicţionar de neologisme)
BRANCARDIÉR, -Ă s. m. f. infirmier pentru ridicarea şi transportul răniţilor cu brancarda. (< fr. brancardier)
(Marele dicţionar de neologisme)
brancardiér s. m. (sil. -di-er), pl. brancardiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BRANCARDIÉR ~ă (~i, ~e) m. şi f. Persoană care transportă răniţii sau bolnavii cu brancarda. [Sil. -di-er] /<fr. brancardier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
BRANCARDIÉR, -Ă s. m. f. infirmier pentru ridicarea şi transportul răniţilor cu brancarda. (< fr. brancardier)
(Marele dicţionar de neologisme)
brancardiér s. m. (sil. -di-er), pl. brancardiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)