BRANHIOPÓD, branhiopode, s.n. (La pl.) Ordin de crustacee de apă dulce, cu corpul segmentat şi cu apendice toracice prevăzute cu o excrescenţă, care serveşte la respiraţie (Branchiopoda); (şi la sg.) animal din acest ordin. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. branchiopodes.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BRANHIOPÓDE s.n.pl. Subclasă de crustacee inferioare cu corpul segmentat, prevăzut cu formaţii branhiale; (la sg.) animal din această subclasă. [Sg. branhiopod. / < fr. branchiopodes, cf. gr. branchia – branhie, pous – picior].
(Dicţionar de neologisme)
BRANHIOPÓDE s. n. pl. subclasă de crustacee inferioare, de apă dulce, cu corpul segmentat, cu formaţii branhiale. (< fr. branchiopodes)
(Marele dicţionar de neologisme)
branhiopód s. n., pl. (sil. -hi-o-) branhiopóde
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BRANHIOPÓDE s.n.pl. Subclasă de crustacee inferioare cu corpul segmentat, prevăzut cu formaţii branhiale; (la sg.) animal din această subclasă. [Sg. branhiopod. / < fr. branchiopodes, cf. gr. branchia – branhie, pous – picior].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
branhiopód s. n., pl. (sil. -hi-o-) branhiopóde
(Dicţionar ortografic al limbii române)