brichetaj

BRICHETÁJ s.n. Brichetare. – Din fr. briquetage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRICHETÁJ s.n. Brichetare. [< fr. briquetage].
(Dicţionar de neologisme)

BRICHETÁJ s. n. brichetare. (< fr. brequetage)
(Marele dicţionar de neologisme)

brichetáj s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BRICHETÁJ s. v. brichetare.
(Dicţionar de sinonime)