brichetare dex - definiţie, sinonime, conjugare
BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din fr. briqueter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BRICHETÁRE, brichetări, s.f. Acţiunea de a bricheta; brichetaj. – V. bricheta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BRICHET//Á ~éz tranz. (materiale mărunte sau pulverulente) A face brichete (prin presare); a comprima în formă de brichetă. /<fr. briqueter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BRICHETÁ vb. I. tr. A face brichete (1) [în DEX \'98, DN]. [< fr. briqueter].
(Dicţionar de neologisme)

BRICHETÁRE s.f. Acţiunea de a bricheta; brichetaj. [< bricheta].
(Dicţionar de neologisme)

BRICHETÁ vb. tr. a face brichete1 (1). (< fr. briqueter)
(Marele dicţionar de neologisme)

brichetá vb., ind. prez. 1 sg. brichetéz, 3 sg. şi pl. bricheteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

brichetáre s. f., g.-d. art. brichetării; pl. brichetări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BRICHETÁRE s. brichetaj.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: br bri bric brich briche

Cuvinte se termină cu literele: re are tare etare hetare