brichetă
[Sinonime]
BRICHÉTĂ1, brichete, s.f. Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (ţigările). – Din fr. briquet.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BRICHÉTĂ2, brichete, s.f. 1. Produs obţinut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare. 2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor şi ovinelor. – Din fr. briquette.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BRICHÉT//Ă1 ~e f Aparat (de buzunar) care produce foc şi serveşte, mai ales, la aprinsul ţigărilor. ~ cu gaz. ~ cu benzină. /<fr. briquet
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BRICHÉT//Ă2 ~e f. Produs de formă geometrică regulată, obţinut prin presarea unor materiale mărunte sau pulverulente. /<fr. briquette
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
brichétă (brichéte), s.f. – 1. Mic aparat pentru aprins ţigările. – 2. Aglomerat de carbon. Confuzie a două cuvinte fr., briquet şi briquette.
(Dicţionarul etimologic român)
BRICHÉTĂ s.f. 1. Produs de formă paralelipipedică, ovoidală etc., obţinut prin presarea pulberii de cărbune sau minereu. ♢ Brichetă furajeră = produs obţinut prin tocarea, amestecarea şi comprimarea în maşini speciale a mai multor nutreţuri. 2. Aparat de buzunar pentru aprins ţigările. [< fr. briquet, briquette].
(Dicţionar de neologisme)
BRICHÉTĂ1 s. f. 1. produs obţinut prin presarea unui material granular (cărbune, minereu), peşte îngheţat etc. 2. produs furajer prin comprimarea în maşini speciale a mai multor nutreţuri tocate şi amestecate. (< fr. briquette)
(Marele dicţionar de neologisme)
BRICHÉTĂ2 s. f. aparat de buzunar pentru aprins ţigările. (< fr. briquet)
(Marele dicţionar de neologisme)
brichétă (aparat, produs presat) s. f., pl. brichéte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BRICHÉTĂ s. (pop.) aprinzătoare, (reg.) scăpără-toare. (Şi-a aprins ţigara cu ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BRICHÉTĂ2, brichete, s.f. 1. Produs obţinut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare. 2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor şi ovinelor. – Din fr. briquette.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BRICHÉT//Ă2 ~e f. Produs de formă geometrică regulată, obţinut prin presarea unor materiale mărunte sau pulverulente. /<fr. briquette
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
brichétă (brichéte), s.f. – 1. Mic aparat pentru aprins ţigările. – 2. Aglomerat de carbon. Confuzie a două cuvinte fr., briquet şi briquette.
(Dicţionarul etimologic român)
BRICHÉTĂ s.f. 1. Produs de formă paralelipipedică, ovoidală etc., obţinut prin presarea pulberii de cărbune sau minereu. ♢ Brichetă furajeră = produs obţinut prin tocarea, amestecarea şi comprimarea în maşini speciale a mai multor nutreţuri. 2. Aparat de buzunar pentru aprins ţigările. [< fr. briquet, briquette].
(Dicţionar de neologisme)
BRICHÉTĂ1 s. f. 1. produs obţinut prin presarea unui material granular (cărbune, minereu), peşte îngheţat etc. 2. produs furajer prin comprimarea în maşini speciale a mai multor nutreţuri tocate şi amestecate. (< fr. briquette)
(Marele dicţionar de neologisme)
BRICHÉTĂ2 s. f. aparat de buzunar pentru aprins ţigările. (< fr. briquet)
(Marele dicţionar de neologisme)
brichétă (aparat, produs presat) s. f., pl. brichéte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BRICHÉTĂ s. (pop.) aprinzătoare, (reg.) scăpără-toare. (Şi-a aprins ţigara cu ~.)
(Dicţionar de sinonime)